Poduri si pasaje rutiere in Bucuresti

Orasul Bucuresti are o infrastructura mult subdimensionata fata de numarul de masini, proiecte de poduri si pasaje rutiere fiind dezvoltate inca din vremurile comunismului, cand au fost realizate majoritatea pasajelor rutiere din oras. Ulterior au fost lansate mari proiecte de poduri si pasaje, parte a unor strapungeri rutiere, dar putine au fost si finalizate. De asemenea, dupa anul 2000, au fost lansate si lucrari de reabilitare si modernizare a pasajelor si podurilor vechi, proiecte finalizate in mare parte pana in anul 2014. In aceasta analiza prezentam infrastructura existenta, pentru ca intr-o viitoare analiza sa prezentam lucrarile de acest tip in executie.

Pasaje existente inainte de 1989
Pasajul Marasesti are lungimea de 500 metri, fiind construit pentru a lega Bulevardul Marasesti de Octavian Goga, fiind o legatura rapida intre zona centrala si estul orasului. Are doua benzi pe sens sic ale dubla pentru tramvaie. Pasajul a fost inchis intre 2005 si 2007 pentru modernizare, fiind reabilitat atat estetic cat si fizic, prin consolidarea structurii de rezistenta, reabilitarea totala a caii de rulare pentru tramvaie si a sistemului rutier. Sistemele de scurgere pentru apa au fost rehabilitate total, pasajul fiind inundabil constant inainte de reabilitare.

Pasajul Victoriei realizeaza legatura dintre Bulevardul Nicolae Titulescu si Bulevardul Iancu de Hunedoara, subtraversand toata zona Piata Victoriei, cu doua benzi pe sens si cale dubla pentru tramvaie dar si un spatiu supliementar gandit initial pentru o statie de tramvai de legatura cu statia de metrou Piata Victoriei. Lungimea este de 700 metri, pasajul fiind modernizat total in anul 2010. Au existat planuri pentru construirea statiei de tramvai din pasaj, dar proiectul a ramas la stadiul de plan.

Pasajul Unirii este unul din cele mai importante pasaje rutiere din oras, cu cate doua benzi pe sens, subtraverseaza zona Piata Unirii, fiind construit in anul 1987. Lungimea totala a pasajului este de 900 metri, asigurand tranzitarea rapida dintre nordul si sudul zonei centrale. Pasajul a fost inclus intr-un proiect de reabilitare in anul 2009, lucrarile fiind realizate in aproximativ 4 luni, constand in reparatii la structura si refacerea arhitecturii estetice, dar si a semnalizarii rutiere.

Pasajul Lujerului are o lungime totala de 800 metri, fiind pus in functiune in anul 1987, cu doua benzi pe sens si cale dubla de tramvai. Pasajul subtraverseaza zona Lujerului, bulevardul Iuliu Maniu, asigurand legatura dintre cartierele Crangasi si Drumul Taberei. A fost modernizat in perioada 2009-2010 cand au fost inlocuite sistemele de preluare a apei si a fost refacuta toata hidroizolatia superioara.

Pasajul Obor este unul din principalele pasaje din zona de est a orasului, fiind parte a inelului principal in zona Iancu de Hunedoara – Mihai Bravu. Acesta a fost construit in anul 1979, avand initial doua benzi pe sens si cale dubla pentru tramvai. Ulterior, in anul 1989 acesta a fost reconfigurat pentru ca linia de tramvai din subteran sa fie mutata la suprafata, iar fosta linie din subteran a fost transformata in statia de metrou Obor. In anul 2008 pasajul a fost modernizat si reconfigurat total, liniile de tramvai fiind mutate din zona laterala a pasajului pe mijlocul acestuia, suspendate pe un pasaj dedicat, a fost realizata o statie intermodala de tramvai cu legatura directa cu metroul, parte a lucrarilor de modernizare a sistemului rutier si liniei de tramvai pe inelul principal.

Pasajul Muncii este construit in anul 1985, parte a inelului principal al orasului, fiind realizat intr-o tehnologie apropiata cu cea a initialului pasaj Obor. Acesta are doua benzi pe sens, liniile de tramvai fiind in partea superioara a pasajului, in subteran fiind la fel ca la Obor statie de metrou. Pasajul a fost modernizat in perioada 2010-2014, cand au fost reabilitate caile de acces la metrou, liniile de tramvai, sistemul rutier, hidroizolatia si sistemul de iluminat.

Podul Grant este unul din cele mai mari pasaje supraterane ale orasului, fiind pus in functiune in anul 1987 in forma existenta, dupa reconstructia totala a fostului pod construit in 1910 si 1929. Podul are doua benzi pe sens si cale dubla pentru tramvaie. Traverseaza Calea Giulesti, pachetul de linii de cale ferata catre Gara de Nord si Calea Grivitei, fiind o legatura rapida intre zona de vest si zona de nord a orasului. Ultima modernizare si consolidare a avut loc in anul 2006, de atunci fiind probleme in special in zona rosturilor de dilatatie si a structurii de rezistenta, tramvaiele avand restrictie de viteza de 30 km/h. Acesta are rampe de acces pe toate arterele pe care le traverseaza.

Pasajul suprateran Aerogarii se afla in zona Aerogarii – Herastrau, fiind o principala legatura dintre zona centrala si de est spre Baneasa si DN1. Acesta are doua benzi pe sens si cale dubla pentru tramvai si a fost modernizat si consolidat in anul 2014. Scopul este traversarea liniei de cale ferata Bucuresti – Constanta si a zonelor adiacente, lungimea acestuia fiind de aproximativ 800 metri.

La toate acestea se adauga pasajele de la iesirile din oras peste calea ferata de centura si soseaua de centura, in zona Colentina, Autostrada 1 si Pantelimon. Dar si alte cateva pasaje in zona Ilfov, majoritatea vechi, cu cate o banda pe sens, traversand in general calea ferata de centura.

Pasaje construite dupa 1989
Pasajul Baneasa subtraverseaza bulevardul Elena Vacarescu, fiind parte a iesirii din Bucuresti catre DN1, dinspre Piata Presei. Are o lungime totala de 1200 metri, fiind construit in perioada 2008-2009. In continuarea acestui pasaj, tot in perioada 2004-2008 au fost construite alte doua pasaje supraterane, in zona complexului comercial Baneasa si Jandarmeriei pentru eficientizarea intersectiilor cu aceste artere, aceste pasaje avand cate 3 benzi pe sens.

In anul 2010 a fost deschis unul din cele mai importante pasaje din zona Pipera, aflata intr-un amplu process de dezvoltare imobiliara. Pasajul suprateran traverseaza calea ferata Bucuresti – Constanta, fiind necesar datorita fluxului ridicat de trafic din aceasta zona. Are o lungime totala de 500 metri si cate doua benzi pe sens, precum si trotuare.

In anul 2012 a fost deschis un alt pasaj suprateran in Pipera, de data aceasta pentru supratraversarea zonelor Calea Floreasca – strada Avionului și Bulevardul Barbu Văcărescu – strada Alexandru Șerbănescu, făcând legătura între strada Nicolae Caramfil și șoseaua Pipera. Pasajul are cate doua benzi pe sens si lungimea de 700 metri. Sub pasaj au fost amenajate locuri de parcare pentru riverani.

Tot parte a eficientizarii traficului in zona iesirii si intrarii din Bucuresti catre DN1, in anul 2016 a fost pus in functiune Pasajul Piata Presei, unde lucrarile au fost lansate in anul 2013. Aici proiectul a suferit mai multe modificari, in final pasajul fiind construit pe sub Piata Presei Libere doar pe directia dintre DN1/Baneasa, cu doua ramificatii catre Arcul de Triumf si alta catre bulevardele Expozitiei/Marasti.

Cea mai importanta investitie de infrastructura la capitolul pasaje supraterane, este Pasajul Basarab, compus din 3 tipuri de pod (hobanat, arc si cu tabilere de beton), cu o lungime de 1,9 km. Acesta a fost construit intre 2006 si 2011, realizand legatura intre zona Militari – Grozavesti – Giulesti – Gara de Nord – Titulescu, fiind traversat in maxim 5 minute in conditii de trafic normal. Are doua benzi pe sens si cale dubla pentru tramvaie, in zona Gara de Nord/Basarab fiind realizata o statie de tramvai suspendata si un terminal intermodal unde exista legatura cu toate mijloacele de transport din zona.

Cel mai nou pasaj suprateran a fost pus in functiune in totalitate in anul 2015, realizand legatura dintre Calea Vacaresti si Soseaua Mihai Bravu prin traversarea zonei Bd. Tineretului si Splaiul Independentei, inclusiv raul Dambovita. Constructiv pasajul este format din cate un pod cu cate doua benzi pentru fiecare sens de circulatie. In zona traversarii raului Dambovita au fost construite doua poduri in arc. Podul este unul simplu, fara rampe de acces inafara de capete, fiind conceput pentru a eficientiza traficul pe inelul principal al orasului.