Nivelul aglomerației și parcările din București


Traficul din București este în creștere constantă încă din anii 90, odată cu creșterea parcului de mașini personale în regiune și în țară. Conform INS, în anul 2016 erau înmatriculate peste 5,15 milioane de autoturisme, din care peste un milion erau înmatriculate în București, numărul fiind în jurul valorii de 1,2 milioane. Astfel, în București, aproape unul din doi locuitori are o mașină personala, în contextul unei infrastructuri puțin schimbate față de 1989, singurele noutăți fiind câteva pasaje rutiere, lărgiri de bulevarde, realizarea unei singure parcări subterane dar și realizarea de parcări normale prin reducerea spațiilor verzi din zona centrală și cea rezidențială. Autoritățile lucrează anual la proiecte, strategii și planuri de implementare, mai nou se discută și de proiectele incluse în PMUD, dar fizic numărul proiectelor cu impact real implementate este redus.

Ultimul index al orașelor aglomerate din lume a fost realizat de producătorul de soluții de monitorizare, localizare și comunicare auto, compania TomTom, care situează orașul București pe locul 5. Pe primul loc este Mexico City cu o aglomerare de 66%, urmat de Bangkok cu 61%, iar pe locurile 4 și 6 sunt orașele Chongquing (China) cu 52% și Istanbul cu 49%. Metoda prin care a fost realizat indexul TomTom a fost de colectare și analizare a informațiilor provenite de la mașinile din trafic care au echipamente GPS sau aplicații de la TomTom. Ca date oferite pentru București, timpul zilnic pierdut suplimentar în trafic este de 57 minute, iar anual timpul merge la 218 ore. Creșterea nivelului de aglomerație este de 7% față de anul 2015, cu cele mai mari blocaje în trafic la orele prânzului și spre seara. Pentru anul 2016, cea mai aglomerată zi a fost considerată a fi 5 decembrie. Cele mai aglomerate zile pentru orele dimineții sunt luni și marți, iar pentru orele prânzului și de seara sunt marți, joi și vineri, dar aici nu sunt diferențe mari. Ca evoluție anuală, creșterea nivelului de aglomerare este mai mare după anul 2013, când era de doar 40%.

Ca nivel al aglomerației, cele mai mari probleme sunt pe Bulevardul Iuliu Maniu, Șoseaua Colentina, Șoseaua Mihai Bravu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Bulevardul Vasile Milea, Șoseaua Ciurel, Podul Grant, Calea Griviței, Calea Văcărești și Șoseaua Vitan Bârzești.

Ca situație a parcărilor și a sistemului rutier, există maxim 450.000 locuri de parcare administrate de primăriile de sector, total insuficiente pentru peste 1,2 milioane mașini înmatriculate în București, fără a fi calculate mașinile aflate în tranzit. Constructiv, orașul poate găzdui în condiții normale maxim 300.000 autoturisme, inginerii de urbanism reducând numărul chiar la 200.000. Singura parcare construită după 1989 este cea de la Universitate, inaugurată în 2012, cu o capacitate de 425 locuri, construită în parteneriat public-privat. Ulterior deschiderii acesteia zona Universitate a fost reamenajată, parcarea fiind interzisă pe multe străzi învecinate, dar deși parcarea de multe ori nu este nici 50% ocupată, străzile învecinate din zona Academiei sunt în continuare sufocate de mașini parcate. După anul 2004 pe marile bulevarde a fost lansat un program de realizare a unor parcări în spic, dar acestea au fost realizate prin reducerea trotuarelor, zonelor pietonale și spațiilor verzi, fiind obținute peste 30.000 locuri de parcare, corelate cu reamenajarea zonelor dintre blocuri. De asemenea în perioada 2006-2012 au fost eliminate garajele de beton montate între blocuri, care de cele mai multe ori ocupau 2-3 locuri de parcare și erau insalubre. Soluția parcărilor în spic realizate pe bulevarde a devenit totuși ineficientă odată cu creșterea numărului de mașini, prima bandă a bulevardelor fiind din nou blocată cu mașini parcate temporar.

Planurile autorităților sunt pentru construirea de noi parcări în special în zona centrală dar și la intrările în oraș pentru realizarea unor puncte park&ride. Sunt în construcție 3 astfel de puncte, dar fizic lucrările sunt avansate doar la cel de la terminalul Străulești, la capătul liniei 4 de metrou. Aici este intrarea în oraș dinspre DN1A, fiind o zonă importantă unde se poate realiza accesul de la autoturism la rețeaua de metrou, pentru a realiza călătoria în oraș utilizând transportul public. Lucrările sunt în desfășurare, urmând ca atât Magistrala 4 cât și terminalul din zona Străulești să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului 2017. Lucrările au fost lansate în 2012, costul total al extensiei M4 cu două stații, depou și terminal intermodal, fiind de 714 milioane lei.

Alte lucrări pentru dezvoltarea de parcări tip park&ride sunt lansate în zona Aero Băneasa, unde a fost realizată doar organizarea de șantier odată cu modernizarea liniei tramvaiului 5, dar din cauza unor probleme legate de exproprieri lucrarea a fost stopată. Termenul de execuție este de maxim 12 luni, dar nu există un termen dat de autorități pentru deblocarea lucrărilor. Parcarea ar fi trebuit să aibă 200 locuri pe 3 nivele, pentru cei ce doresc să lase mașina pentru a continua călătoria cu tramvaiul 5 sau cu autobuzele locale. Altă parcare unde au fost lansate lucrările este cea de la Pantelimon, unde sunt prevăzute 250 locuri, parcarea fiind localizată la capătul liniei de tramvai, fiind parte a lucrărilor de modernizare a liniei de tramvai pe șoselele Iancului și Pantelimon. Lucrările sunt întârziate, fiind realizată doar fundația parcării, fără a exista un termen de finalizare clar. O altă parcare este prevăzută tot ca parte a modernizării liniilor de tramvai, in zona Barajul Dunării, pe locul fostului terminal RATB relocat, cu o capacitate de 220 locuri. Aici lucrările fizice la parcare nu au început. Planuri au fost lansate și pentru realizarea unor parcări în zona stațiilor de metrou, în special în zona celor aflate la intrările în oraș, dar până în prezent nu se cunoaște modul în care vor fi implementate acestea, nici costurile, nici dacă vor fi realizate local sau prin parteneriat public-privat. Pentru astfel de parcări în zonele intrărilor în oraș au fost luate în calcul zonele Pipera, Tunari, Voluntari, Ștefănești și Otopeni în nord; Mogoșoaia și Chitila în nord-vest; Chiajna și Roșu în vest; Popești Leordeni și Berceni în sud; Pantelimon în est.

Singurul sector unde au fost realizate parcări noi, fără a se renunța la spații verzi sau alte spații, este sectorul 6. Aici în perioada 2010-2014 au fost realizate 70 de parcări inteligente în sistem pe verticală, cu o capacitate totală de 672 locuri. O parcare de acest tip costă 200.000 euro, un loc fiind închiriat pentru 115 lei pe lună. De asemenea, aici a fost deschisă în anul 2010 o parcare de aproximativ 700 locuri în zona Păcii, dar aceasta a fost închisă în anul 2013 în urma unor neînțelegeri dintre primărie și proprietarul terenului, parcarea fiind amenajată la un cost de 2,5 milioane lei, iar costurile totale pentru cei 3 ani de exploatare au fost de 4 milioane lei. În prezent terenul este abandonat, fără a se cunoaște dacă parcarea va fi reactivată de actuala conducere a primăriei, deși la vremea funcționării gradul de ocupare era de peste 80%.

La nivelul orașului există proiecte și discuții pentru lansarea lucrărilor la parcări în zonele Piața Alba Iulia (2.190 de locuri), Piața Charles de Gaulle (603 locuri), Piața Walter Mărăcineanu (240 de locuri), Edgar Quinet (382 de locuri) și la intersecția dintre bulevardul Lascăr Catargiu și strada Henri Coandă (36 locuri).

Un alt capitol al parcărilor din București este cel al centrelor comerciale, care dețin peste 30.000 locuri de parcare, majoritatea utilizabile doar în timpul funcționării acestor centre. Singura excepție a fost un parteneriat dintre Primăria Sector 6 și centrul comercial din zona Lujerului, pentru ca locuitorii din zonă să poată utiliza parcarea centrului comercial pe timp de noapte, dar parteneriatul a fost utilizat doar în timpul zăpezii, când locurile de parcare aflate pe spațiul public au fost ocupate cu zăpadă. Astfel de parteneriate pot fi benefice pentru zone cu centre comerciale dar și locuri de parcare publice limitate, cum sunt Lujerului, Crângași, Cotroceni, 13 Septembrie, Pantelimon, Vitan sau Mihai Bravu.

La capitolul construcții noi, primăria generală are o serie de norme pentru proiectarea acestora în vederea asigurări numărului de locuri de parcare necesare în funcție de dimensiunile și scopul construcției. Pentru locuințe cu până la 100 mp este obligatoriu un loc de parcare, în timp ce pentru locuințe mai mari de 100 mp sunt necesare minim două locuri. Pentru blocurile de locuințe, față de locurile necesare locuitorilor, mai sunt obligatorii alte 20% locuri de parcare pentru vizitatori. Pentru clădiri comerciale este obligatoriu un loc de parcare pentru suprafețe funcționale de 60-100 mp, iar pentru clădiri de agrement și sport este necesar un loc la 20 mp.