Mobilitatea in contextul dezvoltarii centrelor comerciale din Bucuresti

[themify_icon icon=”fa-language” label=”ENG” link=”http://mi.etlbiz.com/eng/mobility-in-the-context-of-the-development-of-shopping-centers-in-bucharest/”]

Dupa anul 2000 tendintele de consum dar si eliminarea industriei din zona oraselor au schimbat harta mobilitatii odata cu aparitia rapida a centrelor comerciale in interiorul oraselor. Bucurestiul a fost printre primele orase din tara unde chiar incepand cu anul 1995 a aparut primul hypermarket si in anul 1999 cand a fost deschis primul mall, ulterior aceste tipuri de centre comerciale fiind construite in locatii din ce in ce mai centrale si apropiate unele de celelalte. Desi, ca destinatie, nu au legatura cu mobilitatea, succesul acestor zone comerciale depinde aproape exclisv de mobilitate, incepand cu angajatii si clientii, pana la partea de aprovizionare si logistica. Daca pentru centrele comerciale aflate in zona periferica, logistica si aprovizionarea sunt mai usor de realizat, accesul clientilor necesita o atentie speciala, in timp ce pentru zonele din interiorul orasului, aprovizionarea poate prezenta o problema, in special in timpul zilei. Totusi, desi este clar ca aceste centre comerciale au o necesitate speciala de adaptare a infrastructurii si a sistemelor de transport, foarte putine beneficiaza intr-adevar de o deservire dedicata a serviciului de mobilitate.

Centrele comerciale si locurile de parcare
Daca in anul 1999 primul mall din zona Vitan avea exclusivitate, in prezent sunt 10 astfel de centre comerciale in oras, cu alte doua in curs de constructie, unul in zona Liviu Rebreanu, altul in zona Obor. Principala problema adusa odata cu deschiderea mall-urilor este traficul, fie ca este vorba de accesul in zona, taxiuri sau locuri de parcare. Desi toate centrele comerciale vin cu spatii de parcare, majoritatea cu peste 1000 locuri, acestea sunt insuficiente, in contextul in care un centru de acest tip are din start un numar de minim 1000 de angajati. Un exemplu este centrul comercial Park Lake, care va fi deschis in zona Liviu Rebreanu si are declarat un numar de 2000 de locuri de munca. Numarul ridicat de locuri de munca este dat de faptul ca atat mallul in cauza, cat si altele, au integrate hipermarketuri care practice sunt un “magazin in magazin”. In cifre, ca locuri de parcare, in top se afla AFI Cotroceni cu 2500 locuri, urmat de Sun Plaza si Plaza Romania cu cate 2000 de locuri. In total mall-urile din Bucuresti ofera aproximativ 15.000 locuri de parcare, insuficiente in special in zilele de weekend. Mall-uri ca Bucuresti Mall si Unirea Shopping Center ofera locuri de parcare riveranilor, pentru inchiriere pe timpul noptii, solutie utilizata si de fostul City Mall, inchis in anul 2013. De asemenea exista si hipermarketuri care permit parcarea riveranilor pe timpul noptii. Avantajul centrelor comerciale este ca isi pot adapta numarul de locuri de parcare oarecum independent de primarie, exemple fiind la Plaza Romania, AFI Cotroceni si zona comerciala Militari, unde de-a lungul timpului numarul locurilor de parcare a crescut. Un caz de necesitate a fost in zona comerciala Militari, unde in primii ani se parca inclusiv pe banda de urgenta a autostrazii A1.

O problema a locurilor de parcare o reprezinta zona AFI Cotroceni, unde inafara de mall, au mai fost construite 5 cladiri de birouri, parte a AFI Business Park, care au maxim 200 locuri de parcare fiecare, in ofertele de inchiriere a spatiilor fiind mentionat si faptul ca exista locurile de parcare din incinta mall-ului, aici fiind deja o supra-aglomerare a zonei, care se va accentua dupa inchirierea tuturor spatiilor din cele 5 cladiri. Intr-un material viitor vom face si analiza parcurilor de business si a situatiei deservirii acestora de locuri de parcare si mijloace de transport public.

Deservirea centrelor comerciale cu reteaua de transport public
Desi atrag anual milioane de clienti, centrele comerciale din Bucuresti nu beneficiaza in totalitate de o atentie din partea autoritatilor, pentru a fi deservite de transportul public. Singurele centre comerciale care beneficiaza de mijloace de transport public, avand terminale amenajate in spatiul acestora sunt in zona Militari, Baneasa si Berceni. Restul centrelor comerciale se bazeaza pe reteaua de transport public din vecinatate sau pe propriile microbuze care circula pe anumite trasee gratuit, pentru clienti. Vom trata intr-un material ulterior situatia transportului gratuit pentru centrele comerciale. In zona Carrefour Militari exista un terminal amenajat cu toate facilitatile, la fel cum exista si in zona Hornbach Militari, unde traseele 137 si 236 deservesc cele doua centre comerciale. Pentru aceasta zona exista perspectiva extinderii liniei de metrou M3 cu o statie din zona Preciziei, dar nu exista un proiect concret in acest sens. Un alt terminal amenajat cu toate dotarile se afla in incinta complexului comercial Baneasa, unde au terminal liniile principale 131 si 335, realizand astfel legatura cu zona centrala a orasului. Acest complex comercial va fi deservit in viitor de magistrala 6 de metrou. Pentru centrele comerciale din oras, nu exista o necesitate stricta pentru un transport public dedicat, majoritatea fiind situate in apropierea retelei de transport, mentionam aici unele din cele mai bine deservite in zonele Cotroceni, Basarab, Pantelimon, Rahova si Piata Sudului.

Conectarea centrelor comerciale la reteaua de transport public
Inafara de centrele comerciale unde transportul public beneficiaza de terminale in incinta parcarilor, la o scara mai mica exista si centre comerciale legate direct de metrou si chiar cale ferata. Primul centru comercial conectat direct la reteaua de metrou a fost Sun Plaza, in anul 2010, in urma unei investitii de 3 milioane de euro. Astfe, clientii au acces direct la statia de metrou Piata Sudului, printr-un pasaj subteran cu lungimea de 180 metri si latinea de 6 metri, care subtraverseaza Soseaua Oltenitei pana in interiorul mall-ului. Un pas asemanator a fost realizat de Unirea Shopping Center, prin realizarea unui acces in zona statiei de metrou Piata Unirii, totusi accesul nu este unul chiar direct in incinta statiei de metrou, ci in zona scarilor de acces din Piata Unirii, odata cu realizarea accesului, a fost modernizata si toata zona accesului in statia de metrou. Investitia a fost de 4 milioane de euro, in urma unui parteneriat dintre centrul comercial si Metrorex.

Desi nu este vorba de un centru comercial, merita mentionat parcul acvatic Divertiland, situat in zona autostrazii A1, care este primul centru comercial care utilizeaza si calea ferata pentru transportul clientilor, avand chiar si o statie proprie. Astfel, in perioada verii, cand este deschis complexul, trenurile regio care circula pe ruta Bucuresti Nord/Basarab – Videle, au oprire in statia Divertiland, aproximativ 15 trenuri zilnic. Traseul se parcurge in 20 de minute pentru un pret de 4 lei, fiind foarte facil pentru cei din zona centrala a orasului, sau pentru cei care ajung usor cu metroul in zona Gara de Nord.

Problema lipsei locurilor pentru taxiuri
Majoritatea centrelor comerciale au amenajat statii pentru taxiuri in zona intrarilor, sau unde locatia a permis amenajarea unor astfel de statii. Totusi, la fel cum se intampla in tot orasul, putini din taximetristi respecta aceste locuri speciale, majoritatea centrelor comerciale fiind inconjurata de taxiuri parcate pe trotuare sau in intersectii, cat mai aproape de zonele de acces. Recent, AFI Cotroceni a construit un spatiu de parcare pentru aproximativ 10 masini pentru evitarea blocarii bulevardului Vasile Milea, dar se parcheaza in continuare si in zona primei benzi a bulevardului.

Cu o piata comerciala in plina dezvoltare in Bucuresti, este clar ca necesitatea unei mobilitati eficiente creste anual, necesitate care de cele mai multe ori este ignorata de autoritati, care practic nu schimba mare lucru in zona unui noi centru comercial, la capitolul transport public. Din zona investitorilor de asemenea nu sunt mari miscari in colaborarea cu autoritatile locale, de cele mai multe ori acestia preferand sa utilizeze linii proprii gratuite pentru transportul clientilor. Solutia pentru eliminarea neconcordantelor si adaptarea sistemelor de transport si a infrastructurii la noile necesitati, este o colaborare intre autoritatile locale si investititori. Aceste colaborari pot avea loc fie prin parteneriate publice private sau prin infiintarea unor grupuri de lucru la nivel local, care sa trateze problema mobilitatii.