Mobilitatea din Bucuresti in contextul dezvoltarii zonelor de birouri

[themify_icon icon=”fa-language” label=”ENG” link=”http://mi.etlbiz.com/eng/mobility-in-bucharest-in-the-context-of-the-development-of-office-areas/”]

Orasul Bucuresti este un pol al dezvoltarii zonelor de birouri, multe corporatii importante investind in spatii dedicate, dar si multi dezvoltatori alegand capitala datorita facilitatilor multiple administrative si economice. Totusi, desi dezvoltarea spatiilor de acest tip a cunoscut o crestere impresionanta in ultimii 10 ani, investitiile in infrastructura de transport necesara, fie ca vorbim de metrou, transport public sau rutier, au fost aproape inexistente, investitii mai mari fiind realizate tot de cei care au dezvoltat zonele de business. In aceasta analiza vom prezenta evolutia acestor zone de business in contextul numarului de angajati dar si a serviciilor de transport oferite de primarie si Metrorex.

Situatia actuala a numarului de angajati in cladirile de birouri Bucuresti
Corporatistii din Bucuresti insumeaza in prezent peste 216.000, reprezentand o sursa importanta de moblitate. Ca densitate a angajatilor, cele mai dezvoltate sunt zonele Pipera (53.500), Nordul cu zonele Baneasa, Expozitiei, Aviatorilor, Dorobanti (53.800) si vestul, cu zonele Drumul Taberei, Militari, Regie si Cotroceni (30.200). Conform statisticilor realizate de companiile de profil, desi in prezent zona de nord a orasului se afla in topul zonelor de birouri, o expansiune rapida se regaseste in zona de vest a orasului, unde numarul cladirilor de birouri este in crestere, cele mai nou fiind deschise in zona AFI Cotroceni si Pasaj Lujerului. In plina dezvoltare se afla noi cladiri in zona bulevardului Timisoara, precum si un amplu proiect compus din 3 cladiri in zona Grozavesti, unde se afla fabrica de paine Spicul.

DSC_4947-2

Concentrarea celor mai mari cladiri de birouri se afla pe axa care porneste din zonele Baneasa si Pipera, in nordul orasului, nordul fiind preferat de dezvoltatori din cauza bulevardelor mari si a apropierii de aeroport. Totusi, in perioada crizei, au avut de castigat zonele de vest si nord-vest, unde terenurile mai ieftine au deschis perspectivele pentru noi centre de business. Astfel, a inceput dezvoltarea de cladiri de birouri in zonele Cotroceni, Grozavesti, zona bulevardelor Iuliu Maniu si Timisoara, unde inclusiv in prezent exista proiecte in derulare, dar si in zona periferica a cartierului Militari. Zona Pipera se dezvolta in continuare, avansand spre zona orasului, pe bulevardul Barbu Vacarescu, unde este construit renumitul Sky Tower. Estimarile anului 2014 aratau un numar de 193,000 angajati care lucreaza in cladirile de birouri din Bucuresti, numarul ajungand la 204,000 in 2015 si estimat la 238,000 pana la sfarsitul anului 2016.

Oferta de transport public pentru zonele de business
Desi reprezinta zone cu cerere crescuta de mobilitate, autoritatile locale trateaza zonele cu multe cladiri de birouri la fel ca restul zonelor din oras, acest lucru fiind valabil inclusiv pentru reteaua de metrou. Ca transport de suprafata, raportand totul exclusiv la zilele lucratoare, oferta cea mai buna este in zonele cu retea de tramvai modernizata, precum cea a inelului principal si vestul orasului unde a avut loc un amplu proiect de modernizare a caii de rulare. Desi zona Pipera are cea mai mare densitate a angajatilor, aici transportul public de suprafata ofera doar cateva linii de tramvai ne-atractive (traseele 5, 16, 36; cu intervale de 10-20 minute, timpi mari de deplasare si cale de rulare nemodernizata) si de autobuz, la fel de ineficiente din cauza lipsei benzilor dedicate si a unei corelari cu orele de varf ale angajatilor.

Situatia este cel putin la fel de complicata pentru cladirile de birouri din nordul orasului, unde nu exista decat transport de suprafata cu autobuze care stau mai mult blocate in trafic din cauza lipsei benzilor dedicate. Astfel, intreaga zona Baneasa – Aerogarii – DN1 este sufocata de traficul rutier, fara a exista alternative rapide de transport. In zona centrala avantajul cladirilor de birouri este dat de densitatea mijloacelor de transport care vin din toate cartierele, existand putine cladiri care sa nu aiba acces la cel putin un traseu de transport public. In zonele de est si sud, densitatea numarului de angajati este redusa, si cel putin in prezent nu necesita masuri ample pentru cresterea eficientei retelei de transport pentru fluxuri ridicate de calatori. In zona de vest a orasului, mare parte din cladirile de birouri se afla pe reteaua existenta de transport sau in apropierea acesteia, problemele incepand sa apara odata cu apropierea de iesirea din oras a acestor zone de birouri, datorita putinelor linii de autobuz existente.

DSC_4966-2

Din punct de vedere al retelei de metrou, teoretic toate zonele sunt acoperite de retea, totusi, din punct de vedere al capacitatii, cel putin pentru zona Pipera – Barbu Vacarescu, fluxurile de calatori au depasit capacitatea de transport a metroului, chiar daca intervalul a fost redus semnificativ. Magistrala 2 care deserveste zona Pipera, tranziteaza axa sud-nord a orasului, fiind principala magistrala centrala, avand un interval de 3-5 minute in timpul orelor de varf, dar capacitatea fiind depasita de media de 185,000 calatori zilnic (statistica pentru anul 2015).
Zona de vest a orasului este de asemenea deservita de magistralele 1 si 3, acestea fiind eficiente in special pentru zonele Politehnica – Cotroceni, Militari, Iuliu Maniu, Grozavesti – Splaiul Independentei. Totusi, catre iesirea din oras metroul nu este in totalitate eficient datorita departarii ultimei statii, Preciziei, de cladirile de birouri de la iesirea din oras.
Lipsa unui sistem de transport public eficient si rapid pentru anumite locatii a obligat companiile sa se reorienteze, ori catre orase mai mici, ori catre locatii mai scumpe, apropiate de centru sau de reteaua de transport. Totusi, exista multe companii care au apelat la curse conventionale de transport, care preiau angajatii din anumite zone transportandu-i catre birouri, si seara inapoi catre punctele din oras. Acest lucru creeaza uneori discomfort in trafic, in special din cauza opririlor neregulamentare sau a spatiilor de parcare necesitate de aceste vehicule, in general microbuze.

Planurile de viitor ale autoritatilor vin si in ajutorul corporatistilor
Primaria Capitalei, RATB si Metrorex lucreaza la proiecte si strategii, majoritatea incluse in PMUD, pentru eficientizarea si dezvoltarea retelei de transport, o parte din aceste proiecte vin ca o sansa de mobilitate eficienta pentru corporatisti. Totusi, cel putin pentru zona Pipera nu exista solutii de crestere masiva a capacitatii, metroul ajungand la limita fizica, in timp ce proiectele de modernizare si eficientizare a liniilor de tramvai sunt proiecte de durata care nu vor fi implementate mai repede de 5 ani.

In prezent, cele mai pozitive semnale vin pentru zona de nord si nord-vest, unde la sfarsitul anului 2016 vor fi puse in functiune statiile Laminorului si Straulesti ale magistralei 4 de metrou, deschizand o solutie eficienta de mobilitate pentru corporatistii din nord. Dezvoltarea unui terminal multimodal in zona Straulesti va da ocazia companiilor sa isi ridice angajatii direct de la statia de metrou, fara a mai necesita curse zilnice pana in anumite puncte aproape de centrul orasului. Doua proiecte ample care in urmatorii 5 ani pot duce la o eficientizare a mobilitatii in zona de nord sunt magistrala 6 de metrou, care va merge pana in zona Otopeni, si linia de tren rapid dintre Gara de Nord si Aeroportul Otopeni, existand posibilitatea sa fie utilizata si de angajatii din zona aeroportului Otopeni.

Mergand la solutii mentionate de autoritati si chiar puse pe hartie, viitorul inel feroviar al orasului va reprezenta un mijloc de transport eficient intre cartiere si zonele de birouri aflate la periferia orasului, fara a mai necesita tranzitarea centrului orasului, acest sistem fiind eficient in special pentru cei care merg din diferite zone catre Pipera si Militari. Dezvoltarea retelei de tren suburban pe inelul feroviar al orasului va duce si la dezvoltarea unor noi zone de birouri in vecinatatea liniei, eliberand astfel zona centrala de cladirile inalte si aglomeratia provocata de acestea.

Pentru distantele mai scurte si intermodalitatea transportului catre birouri, realizarea pistelor de biciclete si a sistemelor bike-sharing in apropierea statiilor de metrou reprezinta o solutie eficienta, aceasta solutie fiind implementata prin PMUD, in prezent in Bucuresti existand doar cateva statii de inchiriere in zona centrala si un plan al primariei de a dezvolta un sistem bike-sharing in tot orasul.

Perspectiva de viitor si necesitatea tratarii cu seriozitate a dezvoltarii rapide a cladirilor de birouri
Investitii in dezvoltarea unor centre cu cladiri de birou sunt in plina desfasurare si planificare, cu un numar de angajati estimat sa se apropie de 240,000 la sfarsitul lui 2016, trendul continua sa fie de crestere. Nivelul investitiilor in solutii de mobilitate trebuie sa creasca cel putin la fel de repede in viitorii ani, atat pentru a face fata noilor cereri de mobilitate, dar si pentru a recupera lipsurile din anii trecuti. Pe termen lung dinamica mobilitatii in oras se va schimba, cum in prezent cererea este in crestere rapida in zona de vest, in viitor aceasta cerere se va muta si catre sud-vest, unde exista si un proiect de construire a unui al doilea aeroport al capitalei, care ar necesita legaturi solide cu restul orasului si care ar deschide perspectiva pentru dezvoltarea unor centre cu cladiri de birouri.